Cu doar 350.000 de locuitori, Islanda impresionează prin cultura sa literară. Aproape fiecare islandez a scris sau publicat ceva, iar iernile lungi și reci par să fie motorul acestei pasiuni. Așa cum spune un proverb local: „E mai bine să mergi desculț decât fără cărți.” Scriitorul Jón Kalman Stefánsson povestea la FILIT Iași că, pentru islandezi, cititul și scrisul sunt parte din viața de zi cu zi.
Artele și timpul liber
În afară de literatură, islandezii iubesc:
să meargă la cinema (preferă filmele în original cu subtitrare)
să picteze, să sculpteze, să cânte în coruri
să compună muzică – ca doctorul-compozitor Sigvaldi Kaldalóns
și chiar să împletească – inclusiv bărbații!
Natura spectaculoasă
Islanda este o țară a contrastelor:
vulcani activi (Jules Verne a plasat aici intrarea spre centrul Pământului)
cel mai mare ghețar din Europa (aproape cât Cipru)
gheizere – cuvântul vine de la Geysir, loc din sud-vestul țării
puțini copaci – de aici gluma locală: „Dacă te pierzi într-o pădure islandeză, ridică-te în picioare ca să fii găsit.”
Pescuit și urări norocoase
O mare parte din economie se bazează pe pescuit. Un salut tradițional este hvelreki – „fie ca o balenă să ajungă pe plaja ta.”
Sporturi și tradiții
Sportul național este glíma, o formă unică de lupte. Vara joacă mult golf.
Nume și mitologie
Numele de familie sunt formate după tată (fiu/fiică de…) – ex.: Steinn Úlfsson = „Piatra, fiu de lup”.
Și nu putem uita de huldufólk – oamenii ascunși: troli, spiriduși și pitici, încă prezenți în mitologia vie a insulei.
Limbă și inovații
Cuvintele moderne sunt adaptate: satelit = gervitungl („lună artificială”). Copiii învață engleza și daneza de la școală.
Premii și frumusețe
Islanda a dat lumii un laureat Nobel (Halldór Laxness), mari maeștri la șah și numeroase câștigătoare Miss World.
Mai multe detalii despre islandezi puteți citi în cartea lui Sale Richard.
